11 mai 2013

sunt...

...copilul marii. mi se aranjeaza mintea ca un puzzle in sfarsit rezolvat, iar sufletul se face val si se leagana intr-un zambet. n-as mai pleca de pe plaja. dintr-o data vad totul mai clar inauntrul meu, si imi regasesc si calmul si rabdarea si vad tot ce trebuie sa fac si cum sa fac, iar fiecare gura de aer sarat imi da curaj si incredere. si-as vrea sa inchid cu mine tot ce simt langa mare sa-mi fie scut cand lumea cea urata si rea imi taie avantul

spre italia

buna dimineata! 7:30 iar afara miroase proaspat a vara, a copaci verzi cu umbre intr-un anume unghi. e sambata si e acea liniste de vacanta. aceasta dimineata imi face pofta de iesit la alergat.
acum sunt in avion si scriu printre sesiuni de cascat. e aproape 10 si am decolat. a fost coada la check-in, dar am avut o companie placuta si-am ajuns pret de doua pahare cu suc, si la business lounge.
e senin impecabil si se vad muntii frumosi, inzapeziti inca. mi se inchid ochii, iar pernuta ma cheama. insa, mi-e mai tare foame decat somn, asa ca astept si mai citesc un pic.

8 mai 2013

dupa ce trece sunwaves-ul...

... raman cu o aglomeratie de amintiri, pe care as vrea sa le pun in ordine, dar nu mai pot. se imping una pe alta, care a fost mai frumoasa, care mi-a facut sa vibreze sufletul mai tare. cand m-am topit de placere si cand muream sa aflu ce piesa e asta. 
de cand e festivalul, nu am prins niciodata rasaritul. am schimbat si asta. 
si pe deasupra, peste toate amintirile, a ramas tolanit dorul de mare, greu de stins, dupa patru zile care zboara ca timpul pe o planeta ce se invarte mult mai rapid. 

ps: revin la scris. in acelalasi weekend doi oameni care m-au "certat" ca am incetat sa scriu si ca risipesc un dar. au dreptate. si de scris imi este dor, si in acelasi timp frica.