24 aug. 2008

din varf de deal ibizean

o masa de lemn cu banca. liniste. atat de liniste incat m-am hotarat sa o poluez cu un set ce-l ascult live de pe betalounge - ian simmonds.sunt undeva sus, in curtea unei case in mijlocul unui domeniu imens. jos, my bf joaca fotbal, asa ca eu m-am retras aici ca sa ma bucur de placerile internetului. suntem in estul ibizei putin mai sus de santa eularia.
pana acum trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca ma cam plictisesc si ma cert cu c in continuu. sper sa fie doar stressul legat de schimbarea total brusca de loc, clima, obiceiuri, program etc etc.
azi noapte am fost prin oras. ibiza is dying. e plin de familii, e plin de copii. au facut chiar espuma party for kids. e absolut absurd. e plin de taxiuri cu licenta. insula se umple de lucruri turistice, lucruri ce nu-si au nici un sens in ceea ce a fost odata paradisul clubbingului si a muzicii electronice.

au redeschis dc10-ul. dar oare pentru cat timp. vineri a fost opening party pandemonium. tania, pedro si tattoo. pana la urma nu am mai ajuns.

spaniolii sunt o natie nasoala. foarte. galagiosi, obositori, lenesi si neseriosi

diseara e laurent garnier la space. cred ca probabilitatea de a ajunge e mai mare decat a fost vineri la pandemonium.

maine cocoon. un line-up total neinteresant pt mine. astept cu maxim interes arpiarul

am apasat tasta mute. se mai aude cate un avion ratacit in zare. si strigatele de luptatori ale fotbalistilor de jos. domeniul pe care ma aflu e imens. terenuri de fotbal si tenis, pista de karting si o casa cu piscina si un turn cu un peisaj foarte frumos.

de ziua mea am stat numai prin avioane si aeroporturi. mi-am dat o mare duma cu bagajele si am platit f mult depasirea celor maxim 23 de kg admise. avionul din koln spre ibiza a intarziat 2 ore.

acum cred ca deja mi-e prea racoare asha ca ma voi duce jos.

14 aug. 2008

back in bucharest

am revenit acasa. e infernal. prea cald, prea imbacsit e totul. prea deprimant, inutil, demotivant. am venit explodand de fericire, dar casa m-a dezamorsat. imi pastrez explozia pentru miercuri seara cand voi evada.
am o stare oarecvum nelamurita. dincolo de foamea continua am o stare de inutilitate cronica. dar sunt atat de fericita cum nu as putea sa descriu vreodata in cuvinte. zambesc in mine continuu si desi rar, o fac si in exterior. in ultimele cinci zile am adormit razand si mi-am dat seama unde e punctul meu de echilibru in orice, unde e linistea si frumusetea mea. unde e cerul senin si rasul navalnic. in el.
acum astept sa treaca timpul. mi se topeste carnea pe oase si gandurile in fum.

4 aug. 2008

te rog....

...sa ma lasi in pace. nu vreau sa te ascult. nici pe tine nici pe nimeni. azi vreau sa zburd si sa sar de pe un picior pe altul, sa joc sotron in aer apoi sa ma arunc in gol, in sus si sa zbor.
azi n-am nevoie de nici un surogat, nu vreau nici sa fumez, nici sa beau ceai cu gheata. vreau doar sa ascult jazz si caut o urma de umbra sub o frunza terifiant de verde.