4 oct. 2006

zile cu zambet

in urma cu cateva ore s-a terminat o zi frumoasa, in maneca scurta, cu pranzul servit nastrusnic la ora 4pm, intr-un loc in care nu mai fusesem, "la cena". si uite asa descopar incet, ceea ce mi-am dorit sa descopar in bucuresti: locuri in care iti permiti sa te simti in vacanta, turist, chiar daca vraja dureaza doar cateva ore.
tortellini (oare asa se scrie) si ciuperci, bun, nu extraordinar, lipsea ceva contrastant din felul acesta de mancare.
mi-am regasit copilaria, asa cum o fac mai mereu cand mi-e bine, cand mi-e sufletul linistit si cald, deschis catre zambet si voie buna, in roata mare din herastrau. ma bantuia gandul catre ea de duminica, cand am incercat sa-mi amintesc ce anume din copilaria mea, cand mama era in stanga mea si tata in dreapta, mi-as dori sa retraiesc.
marele premiu la bicileta cu patru locuri, dar cinci pasageri, s-a disputat pe aleile pline de gropi, singuri concurenti si castigatori, am fost pentru gloria unei seri, a carui farmec avea sa se sparga din egoismul unora. be, and let be!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu