27 sept. 2006

underground ibiza

Intr-o insula in care 90% dintre panourile publicitare anunta o petrecere sau promoveaza un brand, unde exista cluburi cu capacitati de 10.000 de oameni si palmieri in marime naturala in interior, cel mai filingos loc este mic, dar duce mult. Si astfel intr-o miercuri noapte dupa o incursiune in DC10-ul gol, m-am oprit la Underground.
Mergi pe soseaua care duce in St Antonio trecand prin St Rafael, lasi in spate Amnesia si Privilege-ul, intorci la primul sens giratoriu de dupa Privilege (parca asa era, nu sunt 100% sigura) si imediat pe dreapta urci putin pe un drum laturalnic si ascuns in verdeata, gasesti micutul club.
E de fapt o vila traditonala spaniola, asemanatoare oarecum cu cea in care am stat noi, mai mare insa. O curte calda, cu multa verdeata, mese si bancutze, bar si sonorizare dedicata. Peretele exterior al intrarii in casa este un ecran de proiectii. Inauntru treci prin cateva camere si ajungi in cea mare unde este pupitrul. Claritatea sunetului te face sa te intrebi daca chiar e adevarat. Rhadoo mi-a spus ca e cea mai buna sonorizare de pe insula. Un laser albastru (parca era albastru...nu stiu...sunt detalii pe care mi se pare ca nu le-am retinut corect), da senzatia de discoteca.
In aceeasi camera intr-un colt, dincolo de peretii de sticla, inalti gasesti un colt de vegetatie exotica. pe margini loc de odihna...locul emana o caldura geniala. ai chef de o gura de aer, revii linistit in curte, pe terasa, nu pierzi insa contactul cu muzica ce se aude, clar , dar mai incet si acolo. In schimb, in jurul tau, auzi cel putin trei limbi diferite.
M-am indragostit,la modul figurat evident, de o barmanita de pe terasa. o pustoaica, care pare a se fi nascut cu sticlele in mana, volubila, punkista.
In Underground cred ca am regasit acea filingeala totala pe care o ceream si cautam in Ibiza.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu